Dar, oare, prin care cale poate cineva să-L caute pe El și să-L afle? Mai întâi de toate, se cuvine a păzi dragostea către frați, că zice: ”Dumnezeu este dragoste” (I Ioan 4, 16).

 

Dacă cineva a câștigat dragostea, pe Dumnezeu a câștigat.

Dacă cineva a câștigat smerită cugetare, este asemenea lui Hristos, iar cel ce nu este smerit cugetător, de Hristos este străin.

Dacă cineva a câștigat ascultare, pe Dumnezeu Îl urmează, iar cel ce împotrivă grăiește, străin de Hristos este.

Dacă cineva se supune mai marelui său, pe îngeri îi urmează, iar cel ce i se împotrivește, cu diavolul se împrietenește.

Dacă cineva iubește adevărul, cu adevărat este prieten al lui Hristos, iar cel ce iubește minciuna este ucenic al diavolului.

Dacă cineva iubește pe fratele său, este iubit de Dumnezeu, iar cel ce pe fratele său îl urăște, de Dumnezeu este urât.

manastirea-kondoriotissa-sfantul-efrem-sirul-olimp-19-08-2016-43
Icoana Sfântului Efrem Sirul de la Mănăstirea Sfântul Efrem Sirul – Kondoriotissa din Olimp, Grecia

Dacă cineva clevetește fratelui pe frate, împreună cu diavolul se osândește, iar cel ce pătimește pentru fratele, unul ca acesta Îl moștenește pe Hristos.

Dacă cineva se îngrețoșează de cel ce a greșit în vreun păcat, pe sine se osândește, iar cel ce împreună pătimește cu cel ce a greșit și împreună se mâhnește, pe sufletul său îl face curat.

Dacă cineva vădește pentru vreo greșeală pe fratele său, își întinează sufletul său, iar cel ce se sârguiește a-l ascunde, pentru milostivire, unul ca acesta, în vremea mâniei, va fi acoperit.

Dacă cineva se mândrește și se îngâmfă, ca și cum și-a îndreptat viața, și se socotește pe sine desăvârșit, acesta și-a pierdut osteneala și stă departe de plată, iar cel ce cu smerenia se sârguiește a ascunde isprăvile sale, acesta de Domnul se va înălța și plată de la Dânsul își va lua.

Dacă cineva, pentru sporiri, se fălește și se trufește, acesta va cădea, iar cel ce cu totul se netrebnicește pe sine și se micșorează, acesta la mai mare înălțime se suie.

Dacă cineva se iuțește sau se mânie degrab, unul ca acesta este afară de dreptatea lui Dumnezeu și împreună cu el Hristos nu Se sălășluiește, iar cel ce a câștigat blândețea și îmbrățișează evlavia, acesta este locaș al Sfântului Duh.

Dacă cineva se întoarce dinspre fratele ce a greșit, acesta este rătăcit și are minte deșartă, iar cel ce cu dragoste împreună pătimește, desăvârșit este în fapte bune.

Dacă cineva se întoarce de la fratele străin, de la acesta și Dumnezeu se întoarce, iar cel ce îl primește cu dragoste, pe Dumnezeu Îl primește.

Dacă cineva pentru zidiri și lucruri de mâini se veselește, acesta se sârguiește a fi gol de veșnicele bunătăți, iar cel ce spre cele duhovnicești se sârguiește și se nevoiește, acesta cunoaște dulceața bunătăților celor veșnice.

manastirea-kondoriotissa-sfantul-efrem-sirul-mana-sfantului-efrem-sirul-olimp-19-08-2016-18
Mâna dreaptă a Sfântului Efrem Sirul ce se găsește la Mănăstirea Kondoriotissa din Olimp, Grecia

Dacă cineva cu haine luminate se împodobește, de podoaba cea dumnezeiască este gol, iar cel ce cu hainele cele obișnuite se acoperă, acesta se îngrijește cu haina cea duhovnicească a se îmbrăca.

Dacă cineva în vremea rugăciunii și a cântării de psalmi se lenevește sau cu mintea se răspândește, acesta pe Dumnezeu Îl întărâtă, iar cel ce cu osârdie și cu sârguință în cântarea de psalmi se îndulcește, acesta este părtaș al Sfântului Duh.

Dacă cineva în cercetarea Scripturilor și în citire nu iubește a se osteni, și pe acestea nu le citește cu dragoste, acesta este pom neroditor, iar cel ce cu sârguință le cercetează le cercetează, își îndoiește rodul, ca pomul cel răsădit lângă izvoarele apelor.

Dacă cineva în rugăciunile de noapte se îndulcește cu somnul și pe acesta îl preferă, unul ca acesta este om trupesc și nu duhovnicesc, iar cel ce se silește pe sine la priveghere cu sârguință, acesta caută pe Hristos cu dorire.

Dacă cineva este spornic în cuvinte deșarte, acesta se face pe sine urât înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, iar cel ce cu tăcerea se îndeletnicește, acesta pe Dumnezeu Îl preamărește și de mulți va fi iubit.

Dacă cineva din frați, având de toate din belșug, celui mai lipsit nu-i dă, acesta de sfințenie este străin și de bunătățile lui alții se vor desfăta, iar cel ce dă celui mai lipsit se face moștenitor al împărăției cerurilor.

Dacă cineva, ca un puternic și sănătos, se înalță asupra celor mai neputincioși și care cu smerenie se află, acesta este blestemat de Dumnezeu și aude de la Dânsul: ”Tot cele ce se va înălța pe sine se va smeri (Luca 14, 11). Iar cel ce îi sprijinește și împreună pătimește, acesta va auzi de la Domnul: ”Întrucât ați făcut unuia dintre acești prea mici, Mie Mi-ați făcut (Matei 25, 40).

Dacă cineva tulbură pe frați, pe unul altuia clevetindu-l, acesta este urât îngerilor și oamenilor, iar cel ce îmblânzește pe cei mânioși și scârbiți, acesta fiu al lui Dumnezeu se va chema.

Dacă cineva trece cu vederea postul și săvârșește voile trupului și poftele, de curăție și de sfințenie este lipsit, iar cel ce cu postul pe sine se topește, de toată curăția și întreaga înțelepciune și sfințenie este lucrător.

Dacă cineva de multa mâncare și de ospețe se veselește, acesta duhului lăcomiei pântecelui îi slujește, iar cel ce s-a dat pe sine înfrânării și cu dânsa se strânge, patimile și gândurile cu lesnire le va stăpâni.

Dacă cineva se îndulcește cu vorbirile femeilor și înaintea lor se arată strălucit, de viclenele patimi este robit, luptat fiind de conștiință, iar cel ce se întoarce dinspre acestea și de acest fel de obișnuință se depărtează, afară este de război, în pace fiind cu conștiința.

Dacă cineva se veselește de bunul neam trupesc și spre el se bizuiește, acesta nu s-a dat pe sine lui Dumnezeu, ci batjocorește și se batjocorește de gânduri, iar cel ce se depărtează pe sine de rudeniile cele trupești și de acestea cu patimă nu se lipește, acesta, într-adevăr, lepădându-se de lume, lui Dumnezeu slujește.

Dacă cineva, poruncindu-i-se, cârtește, de plata ascultării arătat se păgubește, iar cel ce cu osârdie săvârșește porunca, acesta păzește strălucită frumusețea sufletului.

Dacă cineva, sfătuit fiind, se întoarce și, osândind pe sfătuitor, nebunește se scoală asupra lui, acesta pe Hristos Îl îndepărtează de la sine și este afară de tot folosul.

Prin niște gânduri ca acestea, fraților, a spori și împotrivă a ne nevoi toți suntem datori.

 

Sfântul Efrem Sirul – Cuvinte despre umilința inimii

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s